Avea 25 de ani. Avea două albume care schimbaseră felul în care sună chitara în heavy metal. Îi era frică de zbor. Și a murit într-un avion, pilotat de șoferul autocarului de turneu, care decisese că o dimineață liberă în Florida e momentul perfect pentru niște acrobații aeriene deasupra trupei adormite.

Povestea lui Randy Rhoads e una dintre cele mai absurde tragedii din istoria rockului. Nu are droguri luate de muzician, nu are excese de rockstar, nu are sinucidere sau mister nerezolvat în camera de hotel. Are doar o serie de decizii proaste, luate de altcineva, într-o dimineață de vineri.

Cine era Randy Rhoads

Randy Rhoads s-a născut pe 6 decembrie 1956, în Santa Monica, California, și a crescut literalmente într-o școală de muzică: mama lui conducea una în North Hollywood. A fondat Quiet Riot pe când era încă adolescent, dar trupa nu prindea un contract american nici dacă îl căuta cu lanterna.

În 1979, un Ozzy Osbourne proaspăt dat afară din Black Sabbath, distrus de alcool și convins că i s-a terminat cariera, căuta un chitarist. Rhoads a venit la audiție, a cântat câteva minute la încălzire, iar Ozzy a spus mai târziu că a știut pe loc. Ce a urmat a fost Blizzard of Ozz (1980) și Diary of a Madman (1981), două albume pe care orice chitarist de metal din ultimii 45 de ani le-a studiat ca pe Biblie. „Crazy Train” și „Mr. Crowley” vin de acolo.

Rhoads amesteca riff-urile grele cu tehnica de chitară clasică, pe care o studia și în turneu, între concerte. Era genul de muzician care își căuta profesor de clasică în fiecare oraș în care cânta. Un rockstar care făcea teme. Cât de des vezi asta?

Noaptea dinainte

Pe 18 martie 1982, trupa lui Ozzy cântă la Knoxville, Tennessee. A doua zi îi aștepta un festival în Orlando, Florida. Autocarul merge toată noaptea, iar dimineața oprește lângă Leesburg, Florida, la o proprietate numită Flying Baron Estates: o vilă cu pistă de aterizare privată și avioane mici în hangar. Motivul opririi era banal, aerul condiționat al autocarului avea nevoie de reparații.

Șoferul autocarului, Andrew Aycock, 36 de ani, era și pilot. Locuia prin zonă și îl cunoștea pe proprietarul vilei. Iar în hangar stătea un Beechcraft Bonanza din 1955, cu un singur motor. Ozzy și Sharon dormeau în autocar.

Două zboruri. Doar unul s-a terminat cu bine.

Aycock ia avionul fără permisiune. Primul zbor îi are la bord pe clăparul Don Airey și pe managerul de turneu Jake Duncan. Aterizează fără probleme.

La al doilea zbor urcă Randy Rhoads și Rachel Youngblood, croitoreasa și makeup artist-ul trupei, o femeie de 58 de ani. Varianta cel mai des povestită spune că Rhoads, care ura zborul, a acceptat pentru că voia să facă fotografii aeriene pentru mama lui. Alte relatări spun că ideea era o farsă: un zbor razant pe lângă autocar ca să-l trezească pe Ozzy, cu care Rhoads se certase cu o seară înainte tocmai din cauza băuturii.

Aycock face două treceri razante pe deasupra autocarului. Pe a treia calculează greșit. Pe la ora 10 dimineața, aripa avionului lovește acoperișul autocarului, se rupe, iar avionul scapă de sub control, atinge un pin și se prăbușește în garajul vilei, unde ia foc. Toți trei mor pe loc.

Ozzy s-a trezit din cauza exploziei. A coborât din autocar și a văzut avionul în flăcări, fără să știe încă cine fusese la bord.

Vezi și – Top 10 Tragedii Aeriene care au Marcat Istoria Muzicienilor

Ce a găsit ancheta

Raportul NTSB, agenția americană care investighează accidentele aviatice, e de o sinceritate brutală: pilotul, șofer al unei trupe rock, a luat avionul din hangar fără permisiune ca să le facă membrilor trupei o plimbare de plăcere. Cauza: judecată proastă. Atât.

Detaliile au fost și mai rele. Certificatul medical de pilot al lui Aycock era expirat. Analizele toxicologice au găsit urme de cocaină în sângele lui, iar Ozzy a declarat ulterior că șoferul consumase toată noaptea. În sângele lui Rhoads s-a găsit doar nicotină. Omul care îi ținea lui Ozzy predici despre băutură era, ironic, cel mai treaz de la bordul acelui avion.

Teoria care contrazice versiunea oficială

Ca orice tragedie rock, și aceasta are o teorie alternativă. Bob Daisley, basistul care cântase pe primele albume ale lui Ozzy alături de Rhoads, a spus într-un podcast că el nu crede în varianta pilotului drogat. Teoria lui: Rachel Youngblood, care avea probleme cu inima, ar fi suferit un atac de cord în timpul zborului și, stând la comenzile duble ale avionului, l-ar fi trimis în picaj.

E o teorie, nu o concluzie. Ancheta oficială a rămas la varianta pilotului care și-a asumat un risc stupid. Dar faptul că, după peste 40 de ani, oamenii care l-au cunoscut pe Rhoads încă încearcă să găsească o explicație mai puțin absurdă spune multe despre cât de greu de acceptat a fost această moarte.

Ce a rămas după Randy

Turneul a continuat, pentru că așa funcționează industria. Bernie Tormé a preluat temporar chitara, apoi a venit Brad Gillis. Dar Ozzy nu și-a mai revenit niciodată complet. Zeci de ani mai târziu, spunea că încă lua antidepresive ca să facă față pierderii și că Randy îi dăduse un scop și speranță într-un moment în care nu mai avea niciuna.

În 1987, Ozzy a lansat Tribute, un album live cu înregistrări din turneele cu Rhoads, care a devenit una dintre cele mai iubite lansări din discografia lui. Randy Rhoads odihnește în Mountain View Cemetery din San Bernardino, California, iar chitarele cu forma lui de săgeată, croite după gustul lui, se vând și azi.

A înregistrat doar două albume de studio cu Ozzy. Atât i-a trebuit ca să intre în fiecare top al celor mai mari chitariști metal din istorie. Și rămâne întrebarea care îi bântuie pe fani de peste patru decenii: ce ar fi urmat dacă avionul acela ar fi rămas în hangar?

Tu ce crezi, ar fi rămas Randy cu Ozzy sau ar fi plecat spre chitara clasică, așa cum spunea că vrea? Lasă-ne un comentariu.

Dacă îți plac poveștile din partea întunecată a rockului, abonează-te la canalul de YouTube Zaturk Alternative Stories, unde le spunem pe larg, și aruncă un ochi pe tricourile ZaTurk Merch, pentru cei care preferă să-și poarte muzica, nu doar s-o asculte. Ne găsești și pe Instagram la @zaturk86.

Dacă vrei câte o poveste ca asta în inbox, fără să depinzi de capriciile algoritmului, abonează-te la newsletterul ZaTurk. Un email pe săptămână, vinerea. Mai des decât albumele Tool, mai rar decât dramele de pe forumurile de metal.

Ilustrațiile din articol sunt generate cu AI.